luni, 12 mai 2008

POWER


Puterea fascinează, adună, respinge, supune. Puterea trăieşte cu păcatul.
Libertatea fornică cu puterea. Când îmi aruncă o privire peste umăr, îmi dau seama cine este: un artist ce îmi desenează un alt drum, după ce mi-a zăbrelit virginitatea teritoriului într-un ungheţ.
Când povestesc de putere, povestesc de un cineva, de o stare, de locul unde se întâlnesc două forţe izbite. Forţele le mai pot vedea, dar druizii ăştia care îşi poartă cu mândrie păcatul libertăţii ... sunt năluci, devoni.
Aprig... la graniţa dintre realitate şi vise, deomn ori înger, glumă sau vorbă primenită. Ved' omul, nu îl simţ atunci, dar el a compărut în gesturile mele, în felul în care îmi ating singură podul palmei când îmi frâng mâinile. Nerăbdare, nelinişte... durere şi sfredel. Ai curaj să continui sau devii din nou priponit, lăsat la vatră? Ce ascunde necunoscutul? :) al meu? nu, nu, e cel mai plictisitor ... la fel ca în fabula cu strugurii.
Asta e iluzia puterii ... o veşnicie într-o clipă.
Sinnerman. Nina Simone.

Un comentariu:

Hihi spunea...

Stii tu .."better"
E better sa le ai pe amandoua...dar..(mereu e un dar)odata ce ai puterea nu prea mai ai libertate (in toate sensurile).
Recompensa...o clipa de fericire..sau poate 2...iti ajunge?